52. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, și a înălțat pe cei smeriți.
53. Pe cei flămînzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mînile goale.
54. A venit în ajutorul robului său Israel, căci Și-a adus aminte de îndurarea Sa, –
55. cum făgăduise părinților noștri, – față de Avraam și sămînța lui în veac.“
56. Maria a rămas împreună cu Elisaveta cam trei luni. Apoi s’a întors acasă.
57. Elisavetei i s’a împlinit vremea să nască; și a născut un fiu.
58. Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare față de ea, și se bucurau împreună cu ea.
59. În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.
60. Dar mama lui a luat cuvîntul, și a zis: „Nu. Ci are să se cheme Ioan.“
61. Ei i-au zis: „Nimeni din rubedeniile tale nu poartă numele acesta.“
62. Și au început să facă semne tatălui său, ca să știe cum ar vrea să-i pună numele.
63. Zaharia a cerut o tăbliță de scris, și a scris, zicînd: „Numele lui este Ioan.“ Și toți s’au minunat.
64. În clipa aceea, i s’a deschis gura, i s’a deslegat limba, și el vorbea și binecuvînta pe Dumnezeu.
65. Pe toți vecinii i-a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.
66. Toți ceice le auzeau, le păstrau în inima lor, și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?“ Și mîna Domnului era într’adevăr cu el.
67. Zaharia, tatăl lui, s’a umplut de Duhul Sfînt, a proorocit, și a zis:
68. „Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentrucă a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său.
69. Și ne-a ridicat o mîntuire puternică (Grecește: un corn de mîntuire.) în casa robului Său David,