1. Iuda, rob al lui Isus Hristos, și fratele lui Iacov, către cei chemați, cari sînt iubiți în Dumnezeu Tatăl, și păstrați pentru Isus Hristos:
2. îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite.
3. Prea iubiților, pe cînd căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mîntuirea noastră de obște, m’am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința, care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna.
4. Căci s’au strecurat printre voi unii oameni, scriși de mult pentru osînda aceasta, oameni neevlavioși, cari schimbă în desfrînare harul Dumnezeului nostru, și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpîn și Domn Isus Hristos.
5. Vreau să vă aduc aminte, măcar că știți odată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n’au crezut.
6. El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri vecinice, în întunerec, pe îngerii cari nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința.
7. Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, cari se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc vecinic.
8. Totuș oamenii aceștia, tîrîți de visările lor, își pîngăresc la fel trupul, nesocotesc stăpînirea și batjocoresc dregătoriile.
9. Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n’a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „Domnul să te mustre!“