9. „Este aici un băiețel, care are cinci pîni de orz și doi pești; dar ce sînt acestea la atîția?“
10. Isus a zis: „Spuneți oamenilor să șadă jos.“ În locul acela era multă iarbă. Oamenii au șezut jos, în număr de aproape cinci mii.
11. Isus a luat pînile, a mulțămit lui Dumnezeu, le-a împărțit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit celorce ședeau jos; de asemenea, le-a dat și din pești cît au voit.
12. Dupăce s’au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strîngeți fărămiturile cari au rămas, ca să nu se piardă nimic.“
13. Le-au adunat deci, și au umplut douăsprezece coșuri cu fărămiturile cari rămăseseră din cele cinci pîni de orz, după ce mîncaseră toți.
14. Oamenii aceia, cînd au văzut minunea, pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este proorocul cel așteptat în lume.“
15. Isus, fiindcă știa că au de gînd să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S’a dus iarăș la munte, numai El singur.
16. Cînd s’a înserat, ucenicii Lui s’au coborît la marginea mării.
17. S’au suit într’o corabie, și treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, și Isus tot nu venise la ei.
18. Sufla un vînt puternic și marea era întărîtată.
19. După ce au vîslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare și apropiindu-Se de corabie. Și s’au înfricoșat.
20. Dar Isus le-a zis: „Eu sînt, nu vă temeți!“
21. Voiau deci să-L ia în corabie. Și corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.
22. Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, și că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.
23. A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulțămise lui Dumnezeu.
24. Cînd au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s’au suit și ele în corăbiile acestea, și s’au dus la Capernaum să caute pe Isus.