1. După aceea era un praznic al Iudeilor; și Isus S’a suit la Ierusalim.
2. În Ierusalim, lîngă Poarta Oilor, este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare.
3. În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, cari așteptau mișcarea apei.
4. Căci un înger al Domnului se pogora, din cînd în cînd, în scăldătoare, și turbura apa. Și cel dintîi, care se pogora în ea, după turburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut.
5. Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani.
6. Isus, cînd l-a văzut zăcînd, și, fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?“
7. „Doamne“, I-a răspuns bolnavul, „n’am pe nimeni să mă bage în scăldătoare cînd se turbură apa; și, pînă să mă duc eu, se pogoară altul înaintea mea.
8. „Scoală-te“, i-a zis Isus, „ridică-ți patul și umblă.“
9. Îndată omul acela s’a făcut sănătos, și-a luat patul, și umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat.
10. Iudeii ziceau deci celui ce fusese vindecat: „Este ziua Sabatului; nu-ți este îngăduit să-ți ridici patul“.
11. El le-a răspuns: „Celce m’a făcut sănătos, mi-a zis: «Ridică-ți patul, și umblă.“
12. Ei l-au întrebat: „Cine este omul acela, care ți-a zis: «Ridică-ți patul, și umblă?.“
13. Dar cel vindecat nu știa cine este: căci Isus se făcuse nevăzut din norodul care era în locul acela.
14. După aceea, Isus l-a găsit în Templu, și i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întîmple ceva mai rău.“
15. Omul acela s’a dus, și a spus Iudeilor că Isus este Acela care-l făcuse sănătos.
16. Din pricina aceasta, Iudeii au început să urmărească pe Isus, și căutau să-L omoare, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua Sabatului.
17. Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl Meu lucrează pînă acum; și Eu de asemenea lucrez.“
18. Tocmai de aceea căutau și mai mult Iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă deslega ziua Sabatului, dar și pentrucă zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, și Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu.
19. Isus a luat din nou cuvîntul, și le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic dela Sine; El nu face decît ce vede pe Tatăl făcînd; și tot ce face Tatăl, face și Fiul întocmai.
20. Căci Tatăl iubește pe Fiul, și-I arată tot ce face; și-I va arăta lucrări mai mari decît acestea, ca voi să vă minunați.
21. În adevăr, după cum Tatăl înviază morții, și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață cui vrea.
22. Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului,
23. pentru ca toți să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinstește pe Fiul, nu cinstește pe Tatăl, care L-a trimes.
24. Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele, și crede în Celce M’a trimes, are viața vecinică, și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.
25. Adevărat, adevărat vă spun, că vine ceasul, și acum a și venit, cînd cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și ceice-l vor asculta, vor învia.
26. Căci, dupăcum Tatăl are viața în Sine, tot așa a dat și Fiului să aibă viața în Sine.
27. Și I-a dat putere să judece, întrucît este Fiu al omului.
28. Nu vă mirați de lucrul acesta; pentrucă vine ceasul cînd toți cei din morminte vor auzi glasul Lui,
29. și vor ieși afară din ele. Ceice au făcut binele, vor învia pentru viață; iar ceice au făcut răul, vor învia pentru judecată.
30. Eu nu pot face nimic dela Mine însumi: judec după cum aud; și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M’a trimes.
31. Dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, mărturia Mea nu este adevărată.
32. Este un Altul, care mărturisește despre mine; și știu că mărturisirea, pe care o face El despre Mine, este adevărată.
33. Voi ați trimes la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr.
34. Nu că mărturia, pe care o primesc Eu, vine dela un om; dar spun lucrurile acestea pentru ca să fiți mîntuiți.
35. Ioan era lumina, care este aprinsă și luminează, și voi ați vrut să vă veseliți cîtăva vreme la lumina lui.
36. Dar Eu am o mărturie mai mare decît a lui Ioan; căci lucrările, pe cari Mi le-a dat Tatăl să le săvîrșesc, tocmai lucrările acestea, pe cari le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M’a trimes.
37. Și Tatăl, care M’a trimes, a mărturisit El însuș despre Mine. Voi nu I-ați auzit niciodată glasul, nu I-ați văzut deloc fața;
38. și Cuvîntul Lui nu rămîne în voi, pentrucă nu credeți în Acela, pe care L-a trimes El.
39. Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.
40. Și nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viața!
41. Eu nu umblu după slava care vine dela oameni.
42. Dar știu că n’aveți în voi dragoste de Dumnezeu.
43. Eu am venit în Numele Tatălui Meu, și nu Mă primiți; dacă va veni un altul, în numele lui însuș, pe acela îl veți primi.
44. Cum puteți crede voi, cari umblați după slava, pe care v’o dați unii altora, și nu căutați slava care vine dela singurul Dumnezeu?
45. Să nu credeți că vă voi învinui înaintea Tatălui; este cine să vă învinuiască: Moise, în care v’ați pus nădejdea.
46. Căci, dacă ați crede pe Moise, M’ați crede și pe Mine, pentrucă el a scris despre Mine.
47. Dar dacă nu credeți cele scrise de el, cum veți crede cuvintele Mele?“