Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21

Vechiul Testament

Noul Testament

Ioan 21 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. După aceea Isus S’a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S’a arătat:

2. Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei, și alți doi din ucenicii lui Isus, erau împreună.

3. Simon Petru le-a zis: „Mă duc să prind pește.“ „Mergem și noi cu tine,“ i-au zis ei. Au ieșit, și au intrat într’o corabie; și n’au prins nimic în noaptea aceea.

4. Dimineața, Isus stătea pe țărm; dar ucenicii nu știau că este Isus.

5. „Copii“, le-a zis Isus,„aveți ceva de mîncare?“ Ei i-au răspuns: „Nu“.

6. El le-a zis: „Aruncați mreaja în partea dreaptă a corăbiei, și veți găsi.“ Au aruncat-o deci, și n’o mai puteau trage de mulțimea peștilor.

7. Atunci ucenicul, pe care-l iubea Isus, a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Cînd a auzit Simon Petru că este Domnul și-a pus haina pe el, și s’a încins, căci era desbrăcat, și s’a aruncat în mare.

8. Ceilalți ucenici au venit cu corăbioara, trăgînd mreaja cu pești, pentrucă nu erau departe de țărm decît ca la două sute de coți.

9. Cînd s’au pogorît pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pîne.

10. Isus le-a zis: „Aduceți din peștii, pe cari i-ați prins acum.“

11. Simon Petru s’a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari: și, măcar că erau atîția, nu s’a rupt mreaja.

12. „Veniți de prînziți,“ le-a zis Isus. Și nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: „Cine ești?“ căci știau că este Domnul.

13. Isus S’a apropiat, a luat pînea, și le-a dat; tot așa a făcut și cu peștele.

14. Aceasta era a treia oară cînd Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce înviase din morți.

15. După ce au prînzit, Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decît aceștia?“ „Da, Doamne“, I-a răspuns Petru, „știi că Te iubesc.“ Isus i-a zis: „Paște mielușeii Mei.“

16. I-a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești?“ „Da Doamne“, I-a răspuns Petru, „știi că Te iubesc.“ Isus i-a zis: „Paște oițele Mele“.

17. A treia oară i-a zis Isus:„Simone, fiul lui Iona, Mă iubești?“ Petru s’a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubești?“ Și I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le știi; știi că Te iubesc.“ Isus i-a zis: „Paște oile Mele!

18. Adevărat, adevărat, îți spun că, atunci cînd erai mai tînăr, singur te încingeai și te duceai unde voiai; dar cînd vei îmbătrîni, îți vei întinde mînile, și altul te va încinge, și te va duce unde nu vei voi.“

19. A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Și, după ce a vorbit astfel, i-a zis: „Vino după Mine.“

20. Petru s’a întors, și a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus, și zisese: „Doamne, cine este celce Te vinde?“

21. Petru s’a uitat la el, și a zis lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?“

22. Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ți pasă ție? Tu vino după Mine!“

23. Din pricina aceasta, a ieșit svonul printre frați că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: „Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ți pasă ție?“

24. Ucenicul acesta este celce adeverește aceste lucruri, și care le-a scris. Și știm că mărturia lui este adevărată.

25. Mai sînt multe alte lucruri, pe cari le-a făcut Isus, cari, dacă s’ar fi scris cu deamăruntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n’ar fi putut încăpea cărțile cari s’ar fi scris. Amin.