33. Cînd au venit la Isus, și au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierile picioarelor;
34. ci unul din ostași I-a străpuns coasta cu o suliță; și îndată a ieșit din ea sînge și apă.
35. Faptul acesta este adeverit de celce l-a văzut: mărturia lui este adevărată, și el știe că spune adevărul, pentru ca și voi să credeți.
36. Aceste lucruri s’au întîmplat, ca să se împlinească Scriptura: „Niciunul din oasele Lui nu va fi sfărîmat.“
37. Și în altă parte, Scriptura mai zice: „Vor vedea pe cine au străpuns.“
38. După aceea, Iosif din Arimatea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica Iudeilor, a rugat pe Pilat să-i dea voie să ia trupul lui Isus de pe cruce. Pilat i-a dat voie. El a venit deci, și a luat trupul lui Isus.
39. Nicodim, care la început se dusese la Isus, noaptea, a venit și el, și a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe.
40. Au luat deci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fășii de pînză de in, cu miresme, dupăcum au obicei Iudeii să îngroape.
41. În locul unde fusese răstignit Isus, era o grădină; și în grădină era un mormînt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.
42. Din pricină că era ziua Pregătirii Iudeilor, pentrucă mormîntul era aproape, au pus acolo pe Isus.