14. Și Caiafa era celce dăduse Iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod.“
15. Simon Petru mergea după Isus; tot așa a făcut și un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot, și a intrat cu Isus în curtea marelui preot.
16. Petru însă a rămas afară la ușă. Celalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița, și a băgat pe Petru înlăuntru.
17. Atunci slujnica, portărița, a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?“ „Nu sînt“, a răspuns el.
18. Robii și aprozii cari erau acolo, făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig: și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei, și se încălzea.
19. Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui.
20. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți Iudeii, și n’am spus nimic în ascuns.
21. Pentruce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe ceice M’au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus.“
22. La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii, cari stăteau acolo, a dat o palmă lui Isus, și a zis: „Așa răspunzi marelui preot?“
23. Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău; dar dacă am vorbit bine, dece mă bați?“
24. Ana L-a trimes legat la marele preot Caiafa.
25. Simon Petru stătea acolo, și se încălzea. Ei i-au zis: „Nu cumva ești și tu unul din ucenicii Lui?“ El s’a lepădat, și a zis: „Nu sînt.“
26. Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?“
27. Petru iar s-a lepădat. Și îndată a cîntat cocoșul.
28. Au adus pe Isus dela Caiafa în odaia de judecată: era dimineața. Ei n’au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mînca Paștele.