1. Dar Saul sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S’a dus la marele preot,
2. și i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinței, atît bărbați cît și femei, să-i aducă legați la Ierusalim.
3. Pe drum, cînd s’a apropiat de Damasc, de odată a stălucit o lumină din cer în jurul lui.
4. El a căzut la pămînt, și a auzit un glas, care-i zicea: „Saule, Saule, pentruce Mă prigonești?“
5. „Cine ești Tu, Doamne?“ a răspuns el. Și Domnul a zis: „Eu sînt Isus, pe care-L prigonești. „Ți-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într’un țepuș.“
6. Tremurînd și plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?“ „Scoală-te,“ i-a zis Domnul, „intră în cetate, și ți se va spune ce trebuie să faci.“
7. Oamenii cari-l însoțeau, au rămas încremeniți; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.
8. Saul s’a sculat dela pămînt; și măcar că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. L-au luat de mîni, și l-au dus în Damasc.