28. „Nu v’am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta? Și voi iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră, și căutați să aruncați asupra noastră sîngele acelui om.“
29. Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decît de oameni!
30. Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorît, atîrnîndu-L pe lemn.
31. Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui, și L-a făcut Domn și Mîntuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor.
32. Noi sîntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfînt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.“
33. Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să-i omoare.
34. Dar un Fariseu numit Gamaliel, un învățător al Legii, prețuit de tot norodul, s’a sculat în picioare în Sobor și a poruncit să scoată puțin afară pe apostoli.
35. Apoi le-a zis: „Bărbați Israeliți, luați seama bine ce aveți de gînd să faceți oamenilor acestora.
36. Căci nu de mult s’a ivit Teuda, care zicea că el este ceva, și la care s’au alipit aproape patru sute de bărbați. El a fost omorît, și toți cei ce îl urmaseră, au fost risipiți și nimiciți.
37. După el s’a ivit Iuda Galileanul, pe vremea înscrierii, și a tras mult norod de partea lui: a perit și el, și toți cei ce-l urmaseră, au fost risipiți.
38. Și acum, eu vă spun: «Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia, și lăsați-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este dela oameni, se va nimici;
39. dar dacă este dela Dumnezeu, n’o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați împotriva lui Dumnezeu.“