1. Agripa a zis lui Pavel: „Ai voie să te aperi!“Pavel a întins mîna, și a început să se apere astfel:
2. „Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de cari sînt pîrît de Iudei;
3. căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînțelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculți cu îngăduință.
4. Viața mea, din cele dintîi zile ale tinereții mele, este cunoscută de toți Iudeii, pentrucă am petrecut-o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.
5. Dacă vor să mărturisească, ei știu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre.
6. Și acum, sînt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinței, pe care a făcut-o Dumnezeu părinților noștri,
7. și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, cari slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde împărate, sînt pîrît eu de Iudei!
8. Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morții?
9. Și eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,
10. și așa am și făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta dela preoții cei mai de seamă; și, cînd erau osîndiți la moarte, îmi dădeam și eu votul împotriva lor.
11. I-am pedepsit adesea în toate sinagogile și îmi dădeam toată silința ca să-i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam pînă și în cetățile străine.
12. În acest scop, m’am dus la Damasc, cu putere și învoire dela preoții cei mai de seamă.
13. Pela amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu și împrejurul tovarășilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.
14. Am căzut cu toții la pămînt; și eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: «Saule, Saule, pentruce Mă prigonești? Îți este greu să arunci, cu piciorul înapoi în vîrful unui țepuș.“
15. «Cine ești, Doamne?» am răspuns eu. Și Domnul a zis: «Eu sînt Isus, pe care-L prigonești.
16. Dar scoală-te, și stai în picioare; căci M’am arătat ție, ca să te pun slujitor și martor atît al lucrurilor, pe cari le-ai văzut,cît și al lucrurilor, pe cari Mă vei vedea făcîndu-le.
17. Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul Neamurilor, la cari te trimet,
18. ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, și de supt puterea Satanei la Dumnezeu; și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.“
19. De aceea, împărate Agripa, n’am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești.
20. Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, și la Neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, și să facă fapte vrednice de pocăința lor.
21. Iată de ce au pus Iudeii mîna pe mine în Templu, și au căutat să mă omoare.
22. Dar, mulțămită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viață pînă în ziua aceasta; și am mărturisit înaintea celor mici și celor mari, fără să mă depărtez cu nimic dela ce au spus proorocii și Moise că are să se întîmple;
23. și anume, că Hristosul trebuie să pătimească, și că, după ce va fi cel dintîi din învierea morților, va vesti lumină norodului și Neamurilor.“
24. Pe cînd vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te face să dai în nebunie.“
25. „Nu sînt nebun, prea alesule Festus,“ a răspuns Pavel; „dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate și chibzuite.
26. Împăratul știe aceste lucruri, și de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală; căci sînt încredințat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s’au petrecut într’un colț!
27. Crezi tu în Prooroci, împărate Agripa? … Știu că crezi.“
28. Și Agripa a zis lui Pavel: „Curînd mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creștin!“
29. „Fie curînd, fie tîrziu“, a răspuns Pavel, „să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toți ceice mă ascultă astă zi, să fiți așa cum sînt eu, afară de lanțurile acestea.“
30. Împăratul, dregătorul, Berenice, și toți cei ce ședeau împreună cu ei, s’au sculat.
31. Și cînd au plecat, ziceau unii către alții: „Omul acesta n’a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.“
32. Și Agripa a zis lui Festus: „Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n’ar fi cerut să fie judecat de Cezar.“