14. Fiindcă au stat acolo mai multe zile, Festus a spus împăratului cum stau lucrurile cu Pavel; și a zis: „Felix a lăsat în temniță pe un om,
15. împotriva căruia, cînd eram eu în Ierusalim, mi s’au plîns preoții cei mai de seamă și bătrînii Iudeilor, și i-au cerut osîndirea.
16. Le-am răspuns că la Romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pîrît să fi fost pus față cu pîrîșii lui, și să fi avut putința să se apere de lucrurile de cari este pîrît.
17. Ei au venit deci aici; și, fără întîrziere, am șezut a doua zi pe scaunul meu de judecător, și am poruncit să aducă pe omul acesta.
18. Pîrîșii, cînd s’au înfățișat, nu l-au învinuit de nici unul din lucrurile rele, pe cari mi le închipuiam eu.
19. Aveau împotriva lui numai niște neînțelegeri, cu privire la religia lor și la un oarecare Isus, care a murit, și despre care Pavel spunea că este viu.