10. După ce i-a făcut dregătorul semn să vorbească, Pavel a răspuns:„Fiindcă știu că de mulți ani ești judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu încredere pentru apărarea mea.
11. Nu sînt mai mult de douăsprezece zile, – te poți încredința de lucrul acesta – de cînd m’am suit să mă închin la Ierusalim.
12. Nu m’au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stînd de vorbă cu cineva, sau făcînd răscoală de norod.
13. Așa că n’ar putea dovedi lucrurile de cari mă pîrăsc acum.
14. Îți mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinților mei după Calea, pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris în Lege și în Prooroci,
15. și am în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au și ei înșiși, că va fi o înviere a celor drepți și a celor nedrepți.
16. De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
17. După o lipsă de mai mulți ani, am venit să aduc milostenii neamului meu, și să aduc daruri la Templu.
18. Tocmai atunci niște Iudei din Asia m’au găsit curățit în Templu, nu cu gloată, nici cu zarvă.
19. Ei înșiși ar trebui să se înfățișeze înaintea ta, și să mă pîrască, dacă au ceva împotriva mea.
20. Sau să spună aceștia singuri de ce nelegiuire m’au găsit vinovat, cînd am stat înaintea Soborului,
21. afară numai doar de strigătul acesta, pe care l-am scos în mijlocul lor: «Pentru învierea morților sînt dat eu în judecată astăzi înaintea voastră.“
22. Felix, care știa destul de bine despre „Calea“ aceasta, i-a amînat zicînd: „Am să cercetez pricina voastră cînd ca veni căpitanul Lisias.“
23. Și a poruncit sutașului să păzească pe Pavel, dar să-l lase puțin mai slobod, și să nu oprească pe nimeni din ai lui să-i slujească sau să vină la el.