11. „Fiindcă nu puteam să văd nimic, din pricina strălucirii luminii aceleia, ceice erau cu mine, m’au luat de mînă, și așa am ajuns în Damasc.
12. Și a venit la mine un om, numit Anania,bărbat temător de Dumnezeu, după Lege, și pe care toți Iudeii, cari locuiesc în Damasc, îl vorbeau de bine.
13. El mi-a zis: «Frate Saule, capătă-ți din nou vederea!» Chiar în clipa aceea, mi-am căpătat vederea, și m’am uitat le el.
14. El mi-a zis: «Dumnezeul părinților noștri te-a ales să cunoști voia Lui, să vezi pe Cel Neprihănit, și să auzi cuvinte din gura Lui;
15. căci Îi vei fi martur, față de toți oamenii, pentru lucrurile, pe cari le-ai văzut și auzit.
16. Și acum, ce zăbovești? Scoală-te, primește botezul, și fii spălat de păcatele tale, chemînd Numele Domnului.“
17. Și mi s’a întîmplat că, după ce m’am întors la Ierusalim, pe cînd mă rugam în templu, am căzut într’o răpire sufletească;
18. și am văzut pe Domnul care-mi zicea: «Grăbește-te, ieși iute din Ierusalim, căci nu vor primi mărturisirea ta despre Mine.“
19. Și am zis: «Doamne, ei știu că eu băgam în temniță și băteam prin sinagogi pe ceice cred în Tine:
20. și că, atunci cînd se vărsa sîngele lui Ștefan, marturul Tău, eram și eu de față, îmi uneam încuviințarea mea cu a celorlați, și păzeam hainele celor ce-l omorau.“
21. Atunci El mi-a zis: «Du-te, căci te voi trimite departe la Neamuri …“
22. Ei l-au ascultat pînă la cuvîntul acesta. Dar atunci și-au ridicat glasul, și au zis: „Ia de pe pămînt pe un astfel de om! Nu este vrednic să trăiască!“