17. Pentrucă un testament nu capătă putere decît după moarte. N’are nici o putere cîtă vreme trăiește cel ce l-a făcut.
18. De aceea și întîiul legămînt n’a fost sfințit fără sînge.
19. și într’adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sînge de viței și de țapi, cu apă, lînă stacojie și isop, a stropit cartea și tot norodul,
20. și a zis: „Acesta este sîngele legămîntului, care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi.“
21. De asemenea, a stropit cu sînge cortul și toate vasele pentru slujbă.
22. și, după Lege, aproape totul este curățit cu sînge; și fără vărsare de sînge, nu este iertare.
23. Dar, deoarece chipurile lucrurilor cari sînt în ceruri, au trebuit curățite în felul acesta, trebuia ca înseși lucrurile cerești să fie curățite cu jertfe mai bune decît acestea.
24. Căci Hristos n’a intrat într’un locaș de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaș de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.
25. și nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine însuș, ca marele preot, care intră în fiecare an în Locul prea sfînt cu un sînge, care nu este al lui;
26. fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori dela întemeierea lumii; pe cînd acum, la sfîrșitul veacurilor, S’a arătat o singură dată, ca să șteargă păcatul prin jertfa Sa.
27. și, după cum oamenilor le este rînduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,
28. tot așa, Hristos, după ce S’a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mîntuirea celor ce-L așteaptă.