7. În adevăr, dacă legămîntul dintîi ar fi fost fără cusur, n’ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea.
8. Căci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: „Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legămînt nou;
9. nu ca legămîntul, pe care l-am făcut cu părinții lor, în ziua cînd i-am apucat de mînă, ca să-i scot din țara Egiptului. Pentrucă n’au rămas în legămîntul Meu, și nici Mie nu Mi-a păsat de ei, zice Domnul.
10. Dar iată legămîntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu.
11. și nu vor mai învăța fiecare pe vecinul sau pe fratele său, zicînd: «Cunoaște pe Domnul!» Căci toți Mă vor cunoaște, dela cel mai mic pînă la cel mai mare dintre ei.
12. Pentrucă le voi ierta nelegiuirile, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor“.
13. Prin faptul că zice: „Un nou legămînt“, a mărturisit că cel dintîi este vechi; iar ce este vechi, ce a îmbătrînit, este aproape de peire.