14. Le scapără ochii de preacurvie, și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sînt niște blestemați!
15. După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, și au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii.
16. Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriță necuvîntătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei proorocului.
17. Oamenii aceștia sînt niște fîntîni fără apă, niște nori, alungați de furtună: lor le este păstrată negura întunerecului.
18. Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii și cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.
19. Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înșiși sînt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.