1. Presbiterul (Sau: bătrînul.) către aleasa Doamnă și către copiii ei, pe cari-i iubesc în adevăr – și nu numai eu, ci toți cei ce cunosc adevărul, –
2. pentru adevărul acesta care rămîne în noi, și care va fi cu noi în veac:
3. Harul, îndurarea și pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, și din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr și în dragoste!
4. M’am bucurat foarte mult cînd am aflat pe unii din copiii tăi umblînd în adevăr, după porunca pe care am primit-o dela Tatăl.
5. Și acum, te rog, Doamnă, nu ca și cum ți-aș scrie o poruncă nouă, ci cea, pe care am avut-o dela început: să ne iubim unii pe alții!
6. Și dragostea stă în viețuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblați, după cum ați auzit dela început.
7. Căci în lume s’au răspîndit mulți amăgitori, cari nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul!
8. Păziți-vă bine să nu pierdeți rodul muncii voastre, ci să primiți o răsplată deplină.
9. Oricine o ia înainte, și nu rămîne în învățătura lui Hristos, n’are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învățătura aceasta, are pe Tatăl și pe Fiul.
10. Dacă vine cineva la voi, și nu vă aduce învățătura aceasta, să nu-l primiți în casă, și să nu-i ziceți: „Bun venit!“