4. Ci, în toate privințele, arătăm că sîntem niște vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîmtorări,
5. în bătăi, în temnițe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi;
6. prin curăție, prin înțelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfînt, printr-o dragoste neprefăcută,
7. prin cuvîntul adevărului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armele de lovire și de apărare, pe cari le dă neprihănirea;
8. în slavă și în ocară, în vorbire de rău și în vorbire de bine. Sîntem priviți ca niște înșelători, măcar că spunem adevărul;
9. ca niște necunoscuți, măcar că sîntem bine cunoscuți; ca unii cari murim, și iată că trăim; ca niște pedepsiți, măcarcă nu sîntem omorîți;
10. ca niște întristați, și totdeauna sîntem veseli; ca niște săraci, și totuș îmbogățim pe mulți; ca neavînd nimic, și totuș stăpînind toate lucrurile.
11. Am dat drumul gurii față de voi, Corintenilor! Ni s’a lărgit inima.
12. Voi nu sînteți la strîmtoare în noi; dar inima voastră s’a strîns pentru noi.
13. Faceți-ne și voi la fel: vă vorbesc ca unor copii ai mei – lărgiți-vă și voi!
14. Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cei necredincioși. Căci ce legătură este între neprihănire și fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunerecul?
15. Ce înțelegere poate fi între Hristos și Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios?