1. Tot astfel, nevestelor, fiți supuse și voi bărbaților voștri; pentruca, dacă unii nu ascultă Cuvîntul, să fie cîștigați fără cuvînt, prin purtarea nevestelor lor,
2. cînd vă vor vedea felul vostru de trai: curat și în temere.
3. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor,
4. ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția neperitoare a unui duh blînd și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu.
5. Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, cari nădăjduiau în Dumnezeu, și erau supuse bărbaților lor;
6. ca Sara, care asculta pe Avraam, și-l numea „domnul ei“. Fiicele ei v’ați făcut voi, dacă faceți binele fără să vă temeți de ceva.
7. Bărbaților, purtați-vă și voi, la rîndul vostru, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor moșteni împreună cu voi harul vieții, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre.
8. Încolo, toți să fiți cu aceleași gînduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți.
9. Nu întoarceți rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvîntați, căci la aceasta ați fost chemați: să moșteniți binecuvîntarea.
10. „Căci cine iubește viața, și vrea să vadă zile bune, să-și înfrîneze limba dela rău, și buzele dela cuvinte înșelătoare.
11. Să se depărteze de rău și să facă binele, să caute pacea, și s’o urmărească.
12. Căci ochii Domnului sînt peste cei neprihăniți, și urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Fața Domnului este împotriva celor ce fac răul.“
13. Și cine vă va face rău, dacă sînteți plini de rîvnă pentru bine?
14. Chiar dacă aveți de suferit pentru neprihănire, ferice de voi! „N’aveți nici o teamă de ei, și nu vă tulburați!
15. Ci sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca Domn.“ Fiți totdeauna gata să răspundeți oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeță și teamă,
16. avînd un cuget curat; pentruca cei ce bîrfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămînă de rușine tocmai în lucrurile în cari vă vorbesc de rău.
17. Căci este mai bine, dacă așa este voia lui Dumnezeu, să suferiți pentrucă faceți binele decît pentrucă faceți răul!
18. Hristos, de asemenea, a suferit odată pentru păcate, El, Cel neprihănit, pentru cei nelegiuiți, ca să ne aducă la Dumnezeu. El a fost omorît în trup, dar a fost înviat în duh,
19. în care S’a dus să propovăduiască duhurilor din închisoare,
20. cari fuseseră răzvrătite odinioară, cînd îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare, în zilele lui Noe, cînd se făcea corabia, în care au fost scăpate prin apă un mic număr de suflete, și anume opt.
21. Icoana aceasta închipuitoare vă mîntuiește acum pe voi, și anume botezul, care nu este o curățire de întinăciunile trupești, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos,
22. care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce s’a înălțat la cer, și Și-a supus îngerii, stăpînirile și puterile.