16. Și noi am cunoscut și am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu față de noi. Dumnezeu este dragoste; și cine rămîne în dragoste, rămîne în Dumnezeu, și Dumnezeu rămîne în el.
17. Cum este El, așa sîntem și noi în lumea aceasta: astfel se face că dragostea este desăvîrșită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecății.
18. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvîrșită izgonește frica; pentrucă frica are cu ea pedeapsa; și cine se teme, n’a ajuns desăvîrșit în dragoste.
19. Noi Îl iubim pentrucă El ne-a iubit întîi.
20. Dacă zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu“, și urăște pe fratele său, este un mincinos; căci cine nu iubește pe fratele său, pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?
21. Și aceasta este porunca, pe care o avem dela El: cine iubește pe Dumnezeu, iubește și pe fratele său.