22. Căci robul chemat în Domnul, este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos.
23. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor.
24. Fiecare, fraților, să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat.
25. Cît despre fecioare, n’am o poruncă din partea Domnului. Le dau însă un sfat, ca unul care am căpătat dela Domnul harul să fiu vrednic de crezare.
26. Iată dar ce cred eu că este bine, avînd în vedere strîmtorarea de acum: este bine pentru fiecare să rămînă așa cum este.
27. Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii deslegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă.
28. Însă, dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pămîntești, și eu aș vrea să vi le cruț.
29. Iată ce vreau să spun, fraților: de acum vremea s’a scurtat. Spun lucrul acesta, pentruca ceice au neveste, să fie ca și cum n’ar avea;
30. cei ce plîng, ca și cum n’ar plînge; cei ce se bucură ca și cum nu s’ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n’ar stăpîni;
31. cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s’ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece.
32. Dar eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijește de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului.
33. Dar cine este însurat, se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă nevestei.
34. Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă și cu trupul și cu duhul; iar cea măritată se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.