Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16

Vechiul Testament

Noul Testament

1 Corinteni 4 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Hristos, și ca niște ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu.

2. Încolo, ce se cere dela ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui.

3. Cît despre mine, prea puțin îmi pasă dacă sînt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec pe mine.

4. Căci n’am nimic împotriva mea; totuș nu pentru aceasta sînt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul.

5. De aceea să nu judecați nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întunerec, și va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare își va căpăta lauda dela Dumnezeu.

6. Fraților, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, cu privire la mine și la Apolo, ca prin noi înșine, să învățați să nu treceți peste „ce este scris“: și nici unul din voi să nu se fălească de loc cu unul împotriva celuilalt.

7. Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit? Și dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?

8. O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunși bogați! Iată-vă împărățind fără noi! Și măcar de ați împărăți cu adevărat ca să putem împărăți și noi împreună cu voi!

9. Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, niște osîndiți la moarte; fiindcă am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni.

10. Noi sîntem nebuni pentru Hristos: voi, înțelepți în Hristos! Noi, slabi: voi, tari! Voi, puși în cinste: noi, disprețuiți!

11. Pînă în clipa aceasta suferim de foame și de sete, sîntem goi, chinuiți, umblăm din loc în loc,

12. ne ostenim și lucrăm cu mînile noastre; cînd sîntem ocărîți, binecuvîntăm; cînd sîntem prigoniți, răbdăm;

13. cînd sîntem vorbiți de rău, ne rugăm. Pînă în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor.

14. Nu vă scriu aceste lucruri, ca să vă fac rușine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe niște copii prea iubiți ai mei.

15. Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători în Hristos, totuș n’aveți mai mulți părinți; pentrucă eu v’am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.

16. Deaceea vă rog să călcați pe urmele mele.

17. Pentru aceasta v’am trimes pe Timotei, care este copilul meu prea iubit și credincios în Domnul. El vă va aduce aminte de felul meu de purtare în Hristos și de felul cum învăț eu pe oameni pretutindeni în toate Bisericile.

18. Unii s’au îngîmfat, și și-au închipuit că n’am să mai vin la voi.

19. Dar dacă va voi Domnul, voi veni în curînd la voi, și atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celorce s’au îngîmfat.

20. Căci Împărăția lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere.

21. Ce voiți? Să vin la voi cu nuiaua, sau cu dragoste și cu duhul blîndeței?