1. Urmăriți dragostea. Umblați și după darurile duhovnicești, dar mai ales să proorociți.
2. În adevăr, cine vorbește în altă limbă, nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înțelege, și, cu duhul, el spune taine.
3. Cine proorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor, spre zidire, sfătuire și mîngîiere.
4. Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica.
5. Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească.
6. În adevăr, fraților, de ce folos v’aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v’ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură?
7. Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta?
8. Și dacă trîmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?
9. Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vînt.
10. Sînt multe feluri de limbi în lume, totuș niciuna din ele nu este fără sunete înțelese.