1. (Către mai marele cântăreților. De cântat pe ghitit. Un psalm al fiilor lui Core.) Cât de plăcute sunt locașurile Tale, Doamne al oștirilor!
2. Sufletul meu suspină și tânjește de dor după curțile Domnului, inima și carnea mea strigă către Dumnezeul cel Viu!
3. Până și pasărea își găsește o casă acolo, și rândunica un cuib unde își pune puii… Ah! altarele Tale, Doamne al oștirilor, împăratul meu și Dumnezeul meu!