1. (Către mai marele cântăreților. De cântat pe instrumente cu corzi. Un psalm al lui David.) Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele, ia aminte la rugăciunea mea!
2. De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită și zic: „Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!
3. Căci Tu ești un adăpost pentru mine, un turn tare împotriva vrăjmașului.
4. Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău, să alerg la adăpostul aripilor Tale. – (Oprire)
5. Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele, Tu îmi dai moștenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6. Tu adaugi zile la zilele împăratului: lungească-i-se anii pe vecie!