1. (Către mai marele cântăreților. „Nu nimici.” O cântare de laudă a lui David. Făcută când a trimis Saul să-i împresoare casa ca să-l omoare.) Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmașii mei, ocrotește-mă de potrivnicii mei!
2. Scapă-mă de răufăcători, izbăvește-mă de oamenii setoși de sânge!
3. Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viața; niște oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4. Cu toată nevinovăția mea, ei aleargă, se pregătesc: trezește-Te, ieși înaintea mea și privește!
5. Doamne Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N-avea milă de niciunul din acești vânzători nelegiuiți. – (Oprire)
6. Se întorc în fiecare seară, urlă ca niște câini și dau ocol cetății.
7. Da, din gura lor țâșnește răul, pe buzele lor sunt săbii; căci zic: „Cine aude?”
8. Dar Tu, Doamne, râzi de ei, Tu Îți bați joc de toate neamurile.
9. Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc, căci Dumnezeu este scăparea mea.
10. Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte; Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc.
11. Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu, ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, și doboară-i, Doamne, scutul nostru!
12. Gura lor păcătuiește la fiecare vorbă care le iese de pe buze: să se prindă în însăși mândria lor, căci nu spun decât blesteme și minciuni.
13. Nimicește-i, în mânia Ta, prăpădește-i, ca să nu mai fie! Fă-i să știe că împărățește Dumnezeu peste Iacov, până la marginile pământului. – (Oprire)
14. Se întorc în fiecare seară, urlă ca niște câini și dau ocol cetății.
15. Umblă încoace și încolo după hrană și petrec noaptea nesătui.
16. Dar eu voi cânta puterea Ta; dis-de-dimineață voi lăuda bunătatea Ta. Căci Tu ești un turn de scăpare pentru mine, un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17. O, tăria mea! Pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu, Dumnezeul meu cel preabun, este turnul meu de scăpare.