Vechiul Testament

Noul Testament

Psalmii 39:5-13 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

5. Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână, și viața mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține. (Oprire)

6. Da, omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba, strânge la comori, și nu știe cine le va lua.

7. Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea.

8. Izbăvește-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun!

9. Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi.

10. Abate-Ți loviturile de la mine! Îmi iese sufletul sub loviturile mâinii Tale.

11. Tu pedepsești pe om și-l lovești pentru fărădelegea lui: îi prăpădești, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare. (Oprire)

12. Ascultă-mi rugăciunea, Doamne, și pleacă-Ți urechea la strigătele mele! Nu tăcea în fața lacrimilor mele! Căci sunt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toți părinții mei.

13. Abate-Ți privirea de la mine și lasă-mă să răsuflu, până nu mă duc și să nu mai fiu!

Citiți capitolul complet Psalmii 39