4. În așternutul lui se gândește la răutate, stă pe o cale care nu este bună, și nu urăște răul.
5. Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri, și credincioșia Ta, până la nori.
6. Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu, și judecățile Tale sunt ca Adâncul cel mare. Doamne, Tu sprijini pe oameni și pe dobitoace!
7. Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.
8. Se satură de belșugul Casei Tale, și-i adăpi din șuvoiul desfătărilor Tale.
9. Căci la Tine este izvorul vieții; prin lumina Ta vedem lumina.
10. Întinde-Ți și mai departe bunătatea peste cei ce Te cunosc, și dreptatea peste cei cu inima neprihănită!
11. Să nu m-ajungă piciorul celui mândru și să nu mă pună pe fugă mâna celor răi.
12. Cei ce fac fărădelegea au și început să cadă; sunt răsturnați, și nu pot să se mai scoale.