Vechiul Testament

Noul Testament

Psalmii 22:17-31 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

17. toate oasele aș putea să mi le număr. Ei însă pândesc și mă privesc;

18. își împart hainele mele între ei și trag la sorți pentru cămașa mea.

19. Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!

20. Scapă-mi sufletul de sabie și viața din ghearele câinilor!

21. Scapă-mă din gura leului și scoate-mă din coarnele bivolului!

22. Voi vesti Numele Tău fraților mei și Te voi lăuda în mijlocul adunării.

23. Cei ce vă temeți de Domnul, lăudați-L! Voi toți, sămânța lui Iacov, slăviți-L! Cutremurați-vă înaintea Lui, voi toți, sămânța lui Israel!

24. Căci El nici nu disprețuiește, nici nu urăște necazurile celui nenorocit și nu-Și ascunde fața de el, ci îl ascultă când strigă către El.

25. În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: și-mi voi împlini juruințele în fața celor ce se tem de Tine.

26. Cei săraci vor mânca și se vor sătura, cei ce caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!

27. Toate marginile pământului își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.

28. Căci a Domnului este împărăția: El stăpânește peste neamuri.

29. Toți cei puternici de pe pământ vor mânca și se vor închina și ei; înaintea Lui se vor pleca toți cei ce se coboară în țărână, cei ce nu pot să-și păstreze viața.

30. O sămânță de oameni Îi va sluji; și se va vorbi despre Domnul către cei ce vor veni după ei.

31. Aceștia vor veni și vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naște.

Citiți capitolul complet Psalmii 22