70. Inima lor este nesimțitoare ca grăsimea: dar eu mă desfăt în Legea Ta.
71. Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăț orânduirile Tale.
72. Mai mult prețuiește pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur și de argint.
73. Mâinile Tale m-au făcut și m-au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăț poruncile Tale!
74. Cei ce se tem de Tine mă văd și se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduințele Tale.
75. Știu, Doamne, că judecățile Tale sunt drepte: din credincioșie m-ai smerit.
76. Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâierea, cum ai făgăduit robului Tău!
77. Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
78. Să fie înfruntați îngâmfații care mă asupresc fără temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale.
79. Să se întoarcă la mine cei ce se tem de Tine și cei ce cunosc învățăturile Tale!
80. Inima să-mi fie neîmpărțită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de rușine!
81. Îmi tânjește sufletul după mântuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduința Ta.
82. Mi se topesc ochii după făgăduința Ta și zic: „Când mă vei mângâia?”