8. Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia. –
9. Când se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face. –
10. Oamenii setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. –
11. Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. –
12. Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sunt niște răi. –
13. Săracul și asupritorul se întâlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amândoi.
14. Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. –
15. Nuiaua și certarea dau înțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale. –
16. Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. –
17. Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă și îți va aduce desfătare sufletului. –
18. Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzește Legea! –
19. Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă. –
20. Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit, poți să nădăjduiești mai mult de la un nebun decât de la el. –
21. Slujitorul pe care-l răsfeți din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. –