10. Ca un arcaș care rănește pe toată lumea, așa este cel ce tocmește pe nebuni și pe întâii veniți. –
11. Cum se întoarce câinele la ce a vărsat, așa se întoarce nebunul la nebunia lui. –
12. Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el. –
13. Leneșul zice: „Afară este un leu, pe ulițe este un leu!”
14. Cum se învârtește ușa pe țâțânile ei, așa se învârtește leneșul în patul lui.
15. Leneșul își vâră mâna în blid, și-i vine greu s-o ducă iarăși la gură. –
16. Leneșul se crede mai înțelept decât șapte oameni care răspund cu judecată.
17. Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l privește este ca unul care apucă un câine de urechi.
18. Ca nebunul care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,
19. așa este omul care înșală pe aproapele său, și apoi zice: „Am vrut doar să glumesc!” –
20. Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; și când nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.
21. După cum cărbunele face jăratic și lemnul foc, tot așa și omul gâlcevitor aprinde cearta.
22. Cuvintele clevetitorului sunt ca niște prăjituri, alunecă până în fundul măruntaielor. –
23. Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ, așa sunt buzele aprinse și o inimă rea.
24. Cel ce urăște se preface cu buzele lui, și înăuntrul lui pregătește înșelăciunea.
25. Când îți vorbește cu glas dulce, nu-l crede, căci șapte urâciuni sunt în inima lui.