13. Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri.
14. Lovindu-l cu nuiaua, îi scoți sufletul din Locuința morților.
15. Fiule, dacă-ți va fi inima înțeleaptă, inima mea se va bucura,
16. și lăuntrul meu se va înveseli, când buzele tale vor spune ce este bine.
17. Să nu-ți pizmuiască inima pe cei păcătoși, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18. căci este o răsplată, și nu ți se va tăia nădejdea.
19. Ascultă, fiule, și fii înțelept; îndreaptă-ți inima pe calea cea dreaptă.
20. Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
21. Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe.
22. Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, și nu nesocoti pe mama ta, când a îmbătrânit.
23. Cumpără adevărul și nu-l vinde, înțelepciunea, învățătura și priceperea.
24. Tatăl celui neprihănit se înveselește, și cel ce dă naștere unui înțelept se bucură.
25. Să se bucure tatăl tău și mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.
26. Fiule, dă-mi inima ta și să găsească plăcere ochii tăi în căile mele.
27. Căci curva este o groapă adâncă, și străina o fântână strâmtă.
28. Ea pândește ca un hoț și mărește între oameni numărul celor stricați.
29. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînțelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roșii?