Vechiul Testament

Noul Testament

Proverbe 1:17-27 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

17. Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

18. căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri.

19. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câștig, lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

20. Înțelepciunea strigă pe ulițe, își înalță glasul în piețe:

21. strigă unde e zarva mai mare; la porți, în cetate, își spune cuvintele ei:

22. „Până când veți iubi prostia, proștilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura și vor urî nebunii știința?

23. Întoarceți-vă să ascultați mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…

24. Fiindcă eu chem și voi vă împotriviți, fiindcă îmi întind mâna și nimeni nu ia seama,

25. fiindcă lepădați toate sfaturile mele și nu vă plac mustrările mele,

26. de aceea și eu voi râde când veți fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,

27. când vă va apuca groaza ca o furtună și când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul și strâmtorarea.

Citiți capitolul complet Proverbe 1