24. „Domnul este partea mea de moștenire”, zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El.
25. Domnul este bun cu cine nădăjduiește în El, cu sufletul care-L caută.
26. Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.
27. Este bine pentru om să poarte un jug în tinerețea lui.
28. Să stea singur și să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz;
29. să-și umple gura cu țărână și să nu-și piardă nădejdea;
30. să dea obrazul celui ce-l lovește și să se sature de ocări.
31. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.
32. Ci, când mâhnește pe cineva, Se îndură iarăși de el, după îndurarea Lui cea mare:
33. căci El nu necăjește cu plăcere, nici nu mâhnește bucuros pe copiii oamenilor.
34. Când se calcă în picioare toți prinșii de război ai unei țări,