1. Balaam a văzut că Domnul găsește cu cale să binecuvânteze pe Israel și n-a mai alergat ca în celelalte rânduri la descântece; ci și-a întors fața spre pustiu.
2. Balaam a ridicat ochii și a văzut pe Israel tăbărât în corturi, după semințiile lui. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3. Balaam și-a rostit prorocia și a zis: „Iată ce zice Balaam, fiul lui Beor, omul cu ochii deschiși,
4. cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, cel ce vede vedenia Celui Atotputernic, cel ce cade cu fața la pământ și ai cărui ochi sunt deschiși:
5. „Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove! Locuințele tale, Israele!
6. Ele se întind ca niște văi, ca niște grădini lângă un râu, ca niște copaci de aloe, pe care i-a sădit Domnul, ca niște cedri pe lângă ape.
7. Apa curge din gălețile lui, și sămânța lui este udată de ape mari. Împăratul lui se înalță mai presus de Agag, și împărăția lui ajunge puternică.
8. Dumnezeu l-a scos din Egipt, tăria Lui este ca a bivolului pentru el. El nimicește neamurile care se ridică împotriva lui, le sfărâmă oasele și le prăpădește cu săgețile Lui.
9. Îndoaie genunchii, se culcă întocmai ca un leu, ca o leoaică: Cine îl va scula? Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta și blestemat să fie oricine te va blestema!”
10. Balac s-a aprins de mânie împotriva lui Balaam; a bătut din mâini și a zis lui Balaam: „Eu te-am chemat să-mi blestemi vrăjmașii, și iată că de trei ori tu i-ai binecuvântat!
11. Fugi acum și du-te acasă! Spusesem că-ți voi da cinste, dar Domnul te-a împiedicat s-o primești.”
12. Balaam a răspuns lui Balac: „Eh! n-am spus eu oare solilor pe care mi i-ai trimis,
13. că dacă mi-ar da Balac chiar și casa lui plină cu argint și cu aur, tot n-aș putea să fac de la mine însumi nici bine, nici rău împotriva poruncii Domnului, ci voi spune întocmai ce va zice Domnul?
14. Și acum iată că mă duc la poporul meu. Vino, și-ți voi vesti ce va face poporul acesta poporului tău în vremurile care vor urma.”