1. Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
2. „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: „Când veți intra în țara pe care v-o dau ca să vă așezați locuințele în ea,
3. și veți aduce Domnului o jertfă mistuită de foc, fie o ardere de tot, fie o jertfă adusă pentru împlinirea unei juruințe, sau ca dar de bunăvoie, sau la sărbătorile voastre, ca să faceți din cirezile sau turmele voastre un miros plăcut Domnului,
4. cel ce își va aduce darul său Domnului, să aducă Domnului ca dar de mâncare a zecea parte dintr-o efă de floare de făină frământată într-un sfert de hin de untdelemn;
5. iar vin pentru jertfa de băutură la arderea de tot sau la jertfă, să aducă un sfert de hin de fiecare miel.
6. Pentru un berbec să aduci ca dar de mâncare două zecimi de efă din floarea făinii frământată într-o treime de hin de untdelemn
7. și să faci o jertfă de băutură de o treime de hin de vin, ca dar de mâncare de un miros plăcut Domnului.
8. Dacă aduci un vițel, fie ca ardere de tot, fie ca jertfă pentru împlinirea unei juruințe, sau ca jertfă de mulțumire Domnului,
9. să aduci ca dar de mâncare, împreună cu vițelul, trei zecimi de efă din floarea făinii frământată într-o jumătate de hin de untdelemn
10. și să faci o jertfă de băutură de o jumătate de hin de vin: aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
11. Așa să se facă pentru fiecare bou, pentru fiecare berbec, pentru fiecare miel sau ied.
12. După numărul vitelor, așa să faceți pentru fiecare, după numărul lor.
13. Așa să facă lucrurile acestea orice băștinaș, când va aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
14. Dacă un străin, care locuiește la voi sau care se va găsi în viitor în mijlocul vostru, aduce o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului, s-o aducă în același fel ca voi.
15. Să fie o singură lege pentru toată adunarea, atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul vostru; aceasta să fie o lege necurmată printre urmașii voștri: cu străinul să fie ca și cu voi, înaintea Domnului.
16. O singură lege și o singură poruncă să fie atât pentru voi, cât și pentru străinul care locuiește printre voi.”
17. Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
18. „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: „Când veți intra în țara în care vă voi duce
19. și când veți mânca pâine din țara aceea, să luați întâi un dar ridicat pentru Domnul.
20. Ca dar ridicat să aduceți o turtă din pârga plămădelii voastre; s-o aduceți cum aduceți darul care se ia întâi din arie.
21. Din pârga plămădelii voastre să luați întâi un dar ridicat pentru Domnul, din neam în neam.
22. Dacă păcătuiți fără voie și nu păziți toate poruncile pe care le-a făcut cunoscut lui Moise, Domnul,
23. tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise, din ziua când a dat Domnul porunci și mai târziu din neam în neam;
24. dacă păcatul a fost făcut fără voie și fără să știe adunarea, toată adunarea să aducă un vițel ca ardere de tot de un miros plăcut Domnului, împreună cu darul său de mâncare și cu jertfa sa de băutură, după rânduielile așezate; să mai aducă și un țap ca jertfă de ispășire.
25. Preotul să facă ispășire pentru toată adunarea copiilor lui Israel și li se va ierta; căci au păcătuit fără voie și și-au adus darul lor, o jertfă mistuită de foc în cinstea Domnului și o jertfă de ispășire înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-au săvârșit fără voie.
26. Se va ierta întregii adunări a copiilor lui Israel și străinului care locuiește în mijlocul lor, căci tot poporul a păcătuit fără voie.
27. Dacă unul singur a păcătuit fără voie, să aducă o capră de un an ca jertfă pentru păcat.
28. Preotul să facă ispășire pentru cel ce a păcătuit fără voie înaintea Domnului; când va face ispășire pentru el, i se va ierta.
29. Atât pentru băștinașul dintre copiii lui Israel, cât și pentru străinul care locuiește în mijlocul lor, să fie aceeași lege; când va păcătui fără voie.
30. Dar dacă cineva, fie băștinaș, fie străin, păcătuiește cu voie, hulește pe Domnul: acela va fi nimicit din mijlocul poporului său,
31. căci a nesocotit cuvântul Domnului și a călcat porunca Lui; va fi nimicit și își va lua astfel pedeapsa pentru nelegiuirea lui.
32. Când erau copiii lui Israel în pustiu, au găsit pe un om strângând lemne în ziua Sabatului.
33. Cei ce-l găsiseră strângând lemne, l-au adus la Moise, la Aaron și la toată adunarea.
34. L-au aruncat în temniță, căci nu se spusese ce trebuiau să-i facă.
35. Domnul a zis lui Moise: „Omul acesta să fie pedepsit cu moartea, toată adunarea să-l ucidă cu pietre afară din tabără.”
36. Toată adunarea l-a scos afară din tabără și l-a ucis cu pietre; și a murit, cum poruncise lui Moise, Domnul.
37. Domnul a zis lui Moise:
38. „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le să-și facă, din neam în neam, un ciucure la colțurile veșmintelor lor și să pună un fir albastru peste ciucurele acesta din colțurile veșmintelor.
39. Când veți avea ciucurele acesta, să vă uitați la el și să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului, ca să le împliniți și să nu urmați după poftele inimilor voastre și după poftele ochilor voștri, ca să vă lăsați târâți la curvie.
40. Să vă aduceți astfel aminte de poruncile Mele, să le împliniți și să fiți sfinți pentru Dumnezeul vostru.
41. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru care v-am scos din țara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru.”