21. Apoi au pornit chehatiții, ducând Sfântul Locaș; până la venirea lor” ceilalți întinseseră Cortul.
22. Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Efraim, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Efraim era mai mare Elișama, fiul lui Amihud;
23. peste oștirea seminției fiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur;
24. peste oștirea seminției fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni.
25. Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Dan, împreună cu oștirile lui: ei erau coada tuturor taberelor. Peste oștirea lui Dan era mai mare Ahiezer, fiul lui Amișadai;
26. peste oștirea seminției fiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran;
27. peste oștirea seminției fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
28. Acesta a fost șirul în care au pornit copiii lui Israel, după oștirile lor; așa au plecat.
29. Moise a zis lui Hobab, fiul lui Reuel, madianitul, socrul lui Moise: „Noi plecăm spre locul despre care Domnul a zis: „Eu vi-l voi da.” Vino cu noi, și îți vom face bine, căci Domnul a făgăduit că va face bine lui Israel.”
30. Hobab i-a răspuns: „Nu pot să merg; ci mă voi duce în țara mea și în locul meu de naștere.”
31. Și Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog; fiindcă tu cunoști locurile unde putem să tăbărâm în pustiu; deci tu să ne fii călăuză.
32. Și dacă vii cu noi, te vom face să te bucuri de binele pe care ni-l va face Domnul.”
33. Ei au plecat de la muntele Domnului și au mers trei zile; chivotul legământului Domnului a pornit înaintea lor și a făcut un drum de trei zile, ca să le caute un loc de odihnă.
34. Norul Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără.
35. Când pornea chivotul, Moise zicea: „Scoală-te, Doamne, ca să se împrăștie vrăjmașii tăi și să fugă dinaintea feței Tale cei ce Te urăsc!”
36. Iar când îl așezau, zicea: „Întoarce-te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!”