7. Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, până când m-am sculat eu, Debora, până când m-am ridicat eu, ca o mamă în Israel.
8. El își alesese noi dumnezei: atunci războiul era la porți; dar nu vedeai nici scut, nici suliță la patruzeci de mii în Israel.
9. Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte. Binecuvântați pe Domnul!
10. Voi, care călăriți pe măgărițe albe, voi, care ședeți pe covoare, și voi, care umblați pe drum – cântați!
11. Arcașii, din mijlocul adăpătoarelor, să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, binefacerile cârmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s-a coborât la porți:
12. Trezește-te, trezește-te, Debora! Trezește-te, trezește-te și zi o cântare! Scoală-te, Barac, și adu-ți robii de război, fiul lui Abinoam!
13. Atunci o rămășiță din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi-a dat biruința asupra celor viteji.
14. Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oștirea ta. Din Machir au venit căpeteniile, și din Zabulon cârmuitorii.
15. Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, și Isahar a venit după Barac, a fost trimis pe urma lui în vale. La pâraiele lui Ruben au fost mari hotărâri!
16. Pentru ce ai rămas în mijlocul staulelor să asculți behăitul turmelor? La pâraiele lui Ruben mari au fost sfaturile!
17. Galaadul de dincolo de Iordan nu și-a părăsit locuința. Pentru ce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării și s-a odihnit în limanurile lui.
18. Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, și Neftali la fel, pe înălțimile din câmpie.