1. În ziua aceea, Debora a cântat această cântare cu Barac, fiul lui Abinoam:
2. „Niște căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel, și poporul s-a arătat gata de luptă: Binecuvântați pe Domnul!
3. Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cânta, da, voi cânta Domnului, voi cânta din lăută Domnului Dumnezeului lui Israel.
4. Doamne, când ai ieșit din Seir, când ai plecat din câmpiile Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat, și norii au turnat ape cu găleata;
5. munții s-au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s-a clătinat înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel.”
6. „Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, și călătorii apucau pe căi strâmbe.
7. Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, până când m-am sculat eu, Debora, până când m-am ridicat eu, ca o mamă în Israel.
8. El își alesese noi dumnezei: atunci războiul era la porți; dar nu vedeai nici scut, nici suliță la patruzeci de mii în Israel.
9. Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte. Binecuvântați pe Domnul!
10. Voi, care călăriți pe măgărițe albe, voi, care ședeți pe covoare, și voi, care umblați pe drum – cântați!
11. Arcașii, din mijlocul adăpătoarelor, să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, binefacerile cârmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s-a coborât la porți: