12. Iefta a trimis soli împăratului fiilor lui Amon, ca să-i spună: „Ce ai cu mine de vii împotriva mea să faci război împotriva țării mele?”
13. Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: „Pentru că Israel, când s-a suit din Egipt, a pus mâna pe țara mea, de la Arnon până la Iaboc și Iordan. Dă-mi-o înapoi acum de bunăvoie.”
14. Iefta a trimis iarăși soli împăratului fiilor lui Amon,
15. ca să-i spună: „Așa vorbește Iefta: „Israel n-a pus mâna pe țara Moabului, nici pe țara fiilor lui Amon.
16. Căci, când s-a suit Israel din Egipt, a mers în pustiu până la Marea Roșie și a ajuns la Cades.
17. Atunci Israel a trimis soli împăratului Edomului, ca să-i spună: „Lasă-mă să trec prin țara ta.” Dar împăratul Edomului n-a voit. A trimis și la împăratul Moabului, și nici el n-a vrut. Și Israel a rămas la Cades.
18. Apoi a mers prin pustiu, a ocolit țara Edomului și țara Moabului și a venit la răsăritul țării Moabului; au tăbărât dincolo de Arnon, fără să intre pe ținutul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului.
19. Israel a trimis soli lui Sihon, împăratul amoriților, împăratul Hesbonului. Și Israel i-a zis: „Lasă-mă să trec prin țara ta până la locul spre care mergem.”
20. Dar Sihon n-a avut încredere în Israel, ca să-l lase să treacă pe ținutul lui; și-a strâns tot poporul, a tăbărât la Iahaț și a luptat împotriva lui Israel.
21. Domnul Dumnezeul lui Israel a dat pe Sihon și pe tot poporul lui în mâinile lui Israel care i-a bătut. Israel a pus mâna pe toată țara amoriților care erau așezați în țara aceasta.
22. Au pus mâna pe tot ținutul amoriților, de la Arnon până la Iaboc, și de la pustiu până la Iordan.
23. Și acum, când Domnul Dumnezeul lui Israel a izgonit pe amoriți dinaintea poporului Său, Israel, tu să le stăpânești țara?
24. Oare ce-ți dă în stăpânire dumnezeul tău, Chemoș, nu vei stăpâni? Și tot ce ne-a dat în stăpânire Domnul Dumnezeul nostru, înaintea noastră, noi să nu stăpânim?!