13. Căci nici poporul nu se întoarce la Cel ce-l lovește și nu caută pe Domnul oștirilor.
14. De aceea, Domnul va smulge din Israel capul și coada, ramura de finic și trestia, într-o singură zi.
15. (Bătrânul și dregătorul sunt capul, și prorocul care învață pe oameni minciuni este coada.)
16. Cei ce povățuiesc pe poporul acesta îl duc în rătăcire, și cei ce se lasă povățuiți de ei sunt pierduți.
17. De aceea, nici Domnul n-ar putea să se bucure de tinerii lor, nici să aibă milă de orfanii și văduvele lor, căci toți sunt niște nelegiuiți și niște răi, și toate gurile lor spun mișelii. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potolește, și mâna Lui este tot întinsă.
18. Căci răutatea arde ca un foc care mănâncă mărăcini și spini, aprinde desișul pădurii, din care se înalță stâlpi de fum.
19. De mânia Domnului oștirilor, țara parcă ar fi aprinsă, și poporul este ca ars de foc; nimeni nu cruță pe fratele său,
20. fiecare jefuiește în dreapta, și rămâne flămând, mănâncă în stânga, și nu se satură. La urmă își mănâncă fiecare carnea brațului său:
21. Manase mănâncă pe Efraim, Efraim, pe Manase, și amândoi împreună, pe Iuda. Cu toate acestea, mânia Lui nu se potolește, și mâna Lui este tot întinsă.