Vechiul Testament

Noul Testament

Isaia 50:2-6 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

2. Pentru ce nu era nimeni când am venit? Pentru ce n-a răspuns nimeni când am strigat? Este mâna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n-am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea Eu usuc marea și prefac râurile în pustiu; peștii lor se strică din lipsă de apă și pier de sete!

3. Îmbrac cerurile cu negura de jale și le învelesc cu un sac.

4. „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să știu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezește în fiecare dimineață, El Îmi trezește urechea să ascult cum ascultă niște ucenici.

5. Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, și nu M-am împotrivit, nici nu M-am tras înapoi.

6. Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau, și obrajii, înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns fața de ocări și de scuipări.

Citiți capitolul complet Isaia 50