13. În clipa când vedeniile de noapte frământă gândul, când oamenii sunt cufundați într-un somn adânc,
14. m-a apucat groaza și spaima, și toate oasele mi-au tremurat.
15. Un duh a trecut pe lângă mine… tot părul mi s-a zbârlit ca ariciul…
16. Un chip cu o înfățișare necunoscută era înaintea ochilor mei. Și am auzit un glas care șoptea încetișor:
17. „Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?
18. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găsește El greșeli chiar la îngerii Săi,