12. Un cuvânt s-a furișat până la mine, și urechea mea i-a prins sunetele ușoare.
13. În clipa când vedeniile de noapte frământă gândul, când oamenii sunt cufundați într-un somn adânc,
14. m-a apucat groaza și spaima, și toate oasele mi-au tremurat.
15. Un duh a trecut pe lângă mine… tot părul mi s-a zbârlit ca ariciul…
16. Un chip cu o înfățișare necunoscută era înaintea ochilor mei. Și am auzit un glas care șoptea încetișor:
17. „Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?
18. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găsește El greșeli chiar la îngerii Săi,
19. cu cât mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, care își trag obârșia din țărână și pot fi zdrobiți ca un vierme!
20. De dimineață până seara sunt zdrobiți, pier pentru totdeauna și nimeni nu ține seama de ei.
21. Li se taie firul vieții: mor și tot n-au căpătat înțelepciunea!