19. Care nu caută la fața celor mari și nu face deosebire între bogat și sărac, pentru că toți sunt lucrarea mâinilor Lui?
20. Într-o clipă, ei își pierd viața. La miezul nopții, un popor se clatină și piere. Cel puternic piere, fără amestecul mâinii vreunui om.
21. Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, privește pașii fiecăruia.
22. Nu este nici întuneric, nici umbră a morții, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
23. Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
24. El zdrobește pe cei mari fără cercetare și pune pe alții în locul lor.
25. Căci El cunoaște faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiți.
26. Îi lovește ca pe niște nelegiuiți, în fața tuturor.
27. Abătându-se de la El și părăsind toate căile Lui,
28. ei au făcut să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.
29. Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Își ascunde El Fața, cine poate să-L vadă? La fel Se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
30. pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpânească și să nu mai fie o cursă pentru popor.