Vechiul Testament

Noul Testament

Iov 16:10-22 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

10. Ei deschid gura să mă mănânce, mă ocărăsc și mă bat peste obraji, se înverșunează cu toții după mine.

11. Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiți, și mă aruncă în mâinile celor răi.

12. Eram liniștit, și m-a scuturat, m-a apucat de ceafă și m-a zdrobit, a tras asupra mea ca într-o țintă.

13. Săgețile Lui mă înconjoară din toate părțile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pământ,

14. mă frânge bucăți, bucăți, se aruncă asupra mea ca un războinic.

15. Mi-am cusut un sac pe piele și mi-am prăvălit capul în țărână.

16. Plânsul mi-a înroșit fața; și umbra morții este pe pleoapele mele.

17. Totuși n-am făcut nicio nelegiuire, și rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

18. Pământule, nu-mi acoperii sângele, și vaietele mele să n-aibă margine!

19. Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

20. Prietenii mei râd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrimi,

21. să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, și fiului omului împotriva prietenilor lui.

22. Căci numărul anilor mei se apropie de sfârșit, și mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.

Citiți capitolul complet Iov 16