13. Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștig; de la proroc până la preot, toți înșală.
14. Leagă în chip ușuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: „Pace! Pace!” Și totuși nu este pace!
15. Sunt dați de rușine, căci săvârșesc urâciuni; și totuși nu roșesc și nu știu de rușine. De aceea vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi răsturnați, când îi voi pedepsi, zice Domnul.”
16. Așa vorbește Domnul: „Stați în drumuri, uitați-vă și întrebați care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblați pe ea, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre!” Dar ei răspund: „Nu vrem să umblăm pe ele!”
17. Am pus niște străjeri peste voi: „Fiți cu luare aminte la sunetul trâmbiței!” Dar ei răspund: „Nu vrem să fim cu luare aminte!”
18. De aceea, ascultați, neamuri, și luați seama la ce li se va întâmpla, adunare a popoarelor!
19. Ascultă și tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire care va fi rodul gândurilor lui; căci n-au luat aminte la cuvintele Mele și au nesocotit Legea Mea.
20. Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o țară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, și jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.”
21. De aceea, așa vorbește Domnul: „Iată, voi pune înaintea poporului acestuia niște pietre de poticnire, de care se vor lovi împreună părinți și fii, vecini și prieteni, și vor pieri.”
22. Așa vorbește Domnul: „Iată că vine un popor din țara de la miazănoapte, un neam mare se ridică de la marginile pământului.
23. Ei poartă arc și suliță; sunt cumpliți și fără milă; glasul lor urlă ca marea; sunt călare pe cai și gata de luptă ca un om pregătit de război împotriva ta, fiica Sionului!”
24. La vuietul apropierii lor, mâinile ni se slăbesc, ne apucă groaza ca durerea unei femei care naște. –