1. „Fugiți, copii ai lui Beniamin, fugiți din mijlocul Ierusalimului, sunați din trâmbiță la Tecoa, ridicați un semn la Bet-Hacherem! Căci de la miazănoapte se vede venind o nenorocire și un mare prăpăd.
2. Pe frumoasa și subțirica fiică a Sionului o nimicesc!
3. La ea vin păstorii cu turmele lor, își întind corturile în jurul ei și își pasc fiecare partea lui.” –
4. „Pregătiți-vă s-o bateți! Haidem! Să ne suim ziua în amiaza mare!”… Vai de noi, căci ziua scade, și umbrele de seară se lungesc.
5. Haidem să ne suim noaptea și să-i dărâmăm casele împărătești!” –
6. Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „Tăiați copaci și ridicați șanțuri împotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită; căci în mijlocul ei este numai apăsare.
7. Cum țâșnesc apele dintr-o fântână, așa țâșnește răutatea ei din ea; nu se aude în ea decât silnicie și prăpăd; durerea și rănile Îmi izbesc fără curmare privirile.
8. Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine și să fac din tine un pustiu, o țară nelocuită!”