32. Iată, zice Domnul, am necaz pe cei ce prorocesc vise neadevărate, care le istorisesc și rătăcesc pe poporul Meu cu minciunile și cu îndrăzneala lor; nu i-am trimis Eu, nu Eu le-am dat poruncă și nu sunt de niciun folos poporului acestuia, zice Domnul.
33. Dacă poporul acesta sau un proroc, sau un preot te va întreba: „Care este amenințarea Domnului?”, să le spui care este această amenințare: „Vă voi lepăda, zice Domnul.”
34. Și pe prorocul, pe preotul sau pe acela din popor care va zice: „O amenințare a Domnului” îl voi pedepsi, pe el și casa lui!
35. Așa să spuneți însă fiecare aproapelui său, fiecare, fratelui său: „Ce a răspuns Domnul?” sau: „Ce a zis Domnul?”
36. Dar să nu mai ziceți: „O amenințare a Domnului”, căci cuvântul fiecăruia va fi o amenințare pentru el, dacă veți suci astfel cuvintele Dumnezeului celui Viu, cuvintele Domnului oștirilor, Dumnezeului nostru!
37. Așa să zici prorocului: „Ce ți-a răspuns Domnul?” sau: „Ce a zis Domnul?”
38. Dar dacă veți mai zice: „O amenințare a Domnului”, atunci așa vorbește Domnul: „Pentru că spuneți cuvintele acestea: „O amenințare a Domnului”, măcar că am trimis să vă spună: „Să nu mai ziceți: „O amenințare a Domnului”,
39. din pricina aceasta, iată, vă voi uita și vă voi lepăda, pe voi și cetatea pe care v-o dădusem vouă și părinților voștri, vă voi arunca dinaintea Mea
40. și voi pune peste voi o veșnică ocară și o veșnică necinste, care nu se va uita.”